"77 dintr-o lovitura"

Şaptezeci şi şapte de cetăţeni români din oraşul Bologna au primit ordine de părăsire a Italiei în maxim 30 de zile pentru că nu îndeplinesc condiţiile minime pentru rămânerea pe teritoriul italian, relatează site-ul IlSole24Ore.
Autorităţile italiene au identificat 110 cetăţeni români care ocupaseră abuziv o fostă unitate militară la periferia oraşului Bologna, unde construiseră o tabără ilegală.
Dintre aceştia, 77 de persoane au primit ordine de părăsire a teritoriului italian în maxim 30 de zile, în conformitate cu decretul care stabileşte condiţii minime pentru şederea pe teritoriul italian. Cei 77 de români nu au acte, nu au niciun venit, nu lucrează şi nu au spaţii de locuit.

Basta! La mafia non vale niente!!!

"Basta!" a fost cuvantul strigat de mai bine de 100.000 de oameni in timpul marsului impotriva mafiei, organizat azi la Napoli de Ziua Victimelor Caracatitei. Numele a aproape 900 de oameni ucisi de Mafia au fost rostite pe durata marsului, unul dintre cele mai ample de acest gen din ultimii ani. Demonstratia, la care au participat si rudele victimelor, a fost organizata de o organizatie neguvernamentala implicata in revalorizarea sociala a bunurilor si proprietatilor confiscate de la clanurile mafiote.

Potrivit Realitatea TV, serviciile secrete italiene afirma ca actuala criza economica intareste dominatia Mafiei asupra economiei subterane, in special prin camatarie pentru micile intzreprinderi care nu mai beneficiaza de credite bancare si prin taxele de protectie impuse intr-un climat social nesigur.Cele patru mari grupari mafiote: 'Ndragheta din Calabria, Cosa Nostra din Sicilia, Camorra din Napoli si Sfnta Coroana Unita din Puglia controleaza o mare parte din economia Italiei, in ciuda recentelor lovituri date de politia si justitia din peninsula.

FBI se implică în ancheta privind violul de la Roma

Ancheta în cazul celor doi români, Karol Racz şi Alexandru Isztoika Loyos, suspectaţi de implicare în violarea unei adolescente italience la Roma, în februarie, va fi preluată de FBI, care va ajuta poliţia italiană în reconstituirea profilului vinovaţilor, informează Il Tempo, în ediţia electronică.
Potrivit sursei citate, poliţiştii italieni se află într-un impas după ce rezultatele testelor ADN efectuate în cazul celor doi români au fost negative. "Agenţii Brigăzii Mobile, conduse de Vittorio Rizzi, trebuie să respecte toate procedurile existente, în încercarea de a contura profilul agresorilor în cazul violului din Parcul Caffarella din Roma. Şi aici îşi intră în rol cei de la FBI. În cazul agresiunilor sexuale, specialiştii americani respectă un protocol diferit faţă de cel utilizat de poliţia italiană. Italienii au plecat de la identificarea făcută de prietenul fetei, iar apoi au dat lovitura cu confesiunea «blondului», convinşi că vinovaţi sunt cei doi români. Chiar şi fără ADN. FBI urmează însă o altă procedură. De exemplu, victima ar fi fost interogată «la rece», respectiv după o anumită perioadă de la incident, când amintirile sunt mai clare", scrie sursa citată.
Sursa citată notează că nu trebuie însă excluse alte probe în acest caz. Luni, au sosit din România 22 de probe ADN, aparţinând oamenilor din clanul "blondului" şi românului deţinut într-o închisoare din Bucureşti, Ion Feraru (25 de ani), la care s-a ajuns după ce s-a analizat cromozomul Y al probei genetice găsite în Parcul Caffarella. Potrivit unor surse, chiar şi aceste probe ADN au avut rezultate negative.
Karol Racz şi Alexandru Isztoika Loyos au fost arestaţi după violul care a avut loc la 14 februarie în Parcul Caffarella din Roma. Săptămâna trecută, justiţia italiană a anulat mandatele de arestare pentru violarea adolescentei, dar românii sunt deţinuţi în continuare pentru implicarea în alte delicte. Karol Racz este suspectat de violarea unei femei în vârstă de 41 de ani la 21 ianuarie, iar Loyos Isztoika este acuzat de calomnie, după i-au acuzat pe agenţii de poliţie români că l-ar fi bătut în timpul audierilor

Rasismul, cauza anchetei pripite din Italia

La trei saptamani dupa ce procurorii italieni au recunoscut ca romanii arestati pentru violarea unei tinere la Roma este posibil sa nu fie vinovati, italienii se intreaba daca nu cumva la baza anchetei pripite au fost sentimentele antiimigranti aflate in ascensiune."Descoperirea conform careia cei doi romani acuzati de viol nu sunt vinovati este o adevarata palma la adresa constiintei noastre nationale", scria in editorialul ziarului La Stampa comentatoarea Lucia Annunziata, comenteaza International Herald Tribune. Sentimentele xenofobe clocoteau deja ici si colo in Europa in ultimele luni, alimentate de recesiunea economica, in conditiile in care localnicii si imigrantii concureaza pe locurile de munca mai putine si pe salarii din ce in ce mai mici. In Italia, care a inceput sa atraga mase mari de imigranti abia acum 20 de ani, catalizatorul pare sa fie teama in crestere fata de delicte. Asta cu toate ca statisticile indica ca numarul de omoruri, de exemplu, este sub media europeana. Anchetele de mantuiala nu sunt deloc ceva neobisnuit, insa cazul celor doi violatori de la Roma a declansat o exaltare la nivel de mass-media si politica, ce devine din ce in ce mai frecventa in tara mafiei, atunci cand un delict este aruncat pe spinarea strainilor. Acest lucru iese in evidenta in mod special in cazul romanilor, a caror comunitate a crescut la un total de un milion de cand tara a aderat la UE, in 2007, iar acestia au putut calatori liber pentru a cauta de lucru in Italia, mai scrie International Herald Tribune. "Exista o prezumtie in cercuri largi ale societatii cum ca toti acesti straini - romanii in special - sunt violenti. A inceput sa fie deja un dat", afirma James Walston, profesor de stiinte politice la Unversitatea Americana din Roma. Potrivit criticilor, guvernul lui Berlusconi, care a ajuns la putere anul trecut cu ajutorul unui program care promitea instaurarea legii si ordinii, incurajat de aliatii sai din Liga Nordului, a alimentat aceasta frica iar acum este posibil sa aiba dificultati in a o controla. La doua zile dupa ce romanii au fost arestati, la 18 februarie, Berlusconi a obtinut adoptarea unui decret de urgenta pentru inasprirea pedepselor la adresa delictelor sexuale si legalizarea patrulelor cetatenesti.

Umberto Eco sare în apărarea "nenorociţilor de români" din Italia

Într-un comentariu pentru “La Repubblica”, intitulat “Nenorociţii de români”, semioticianul ironizează încercările compatrioţilor săi de a da vina pe români pentru toate problemele societăţii italiene, românizând numele celor mai mari infractori italieni
Umberto Eco amendează în cotidianul “La Repubblica” modul în care compatrioţii săi italieni îi scot ţapi ispăşitori pe români pentru toate relele care se întâmplă în ţara lor. “Franzonescu Cogne, soţii Iarbă Olindu şi Roza, Sindoara şi Calvuli. Au urmat Badalamentu, Provenzanul, Liggiu. Ei au distrus imaginea unei ţări de oameni oneşti.” Aşa îşi începe comentariul renumitul semiotician, românizând numele unor celebri infractori italieni.Eco reaminteşte că, potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne, 60,9% dintre violuri sunt comise de italieni. “Sociologii ştiau deja că majoritatea violurilor au loc în familie, drept pentru care bine au făcut Berlusconi, Casini şi Fini că au divorţat, pentru a evita astfel de situaţii tragice”, notează ironic Umberto Eco, adăugând că e la modă să îi acuzi pe români de violuri, deşi, conform aceloraşi statistici, cetăţenii de origine română au comis doar 7,8% din violuri, iar marocanii 6,3%.Şi lucrurile nu se opresc aici.

“Ar fi oportun să amintim de nefasta implicare a românilor, imediat după război, în masacrul de la Villarbasse. Din fericire atunci se aplica pedeapsa capitală şi aşa au fost împuşcaţi Barberu, Johann Puleu, Johann de Igntolui şi Franzisku Sapuritulu” (aluzie la masacrul din localitatea Villarbasse, din 1947, când Giovanni D' Ignoti, Giovanni Puleo şi Francesco La Barbero au fost executaţi prin împuşcare după ce au torturat şi ucis cu sânge rece 10 oameni). Români erau cu siguranţă şi Leonarda Cianciullui (Leonarda Cianciulli Pansardi este un ucigaş italian în serie) şi Rina Fort (aluzie la Caterina Fort, care i-a ucis pe copiii şi pe soţia amantului). Ca să nu mai vorbim de contesa Bellentani (care şi-a ucis amantul după o relaţie furtunoasă de opt ani).În concluzie, italienii au impresia că toţi românii fac parte din clanul Badalamentu, Provenzanul, Liggiu, Bontadeu, Rijnara sau Garda de Fier a lui Codreanu. Aceşti români au distrus imaginea unei ţări oneste, cu oameni ce au frica lui Dumnezeu.“Slavă Domnului că în sfârşit ne-am dat seama că ei sunt vinovaţi de tot ceea ce se întâmplă rău la noi. Altfel am fi continuat să scotocim în zadar prin arhivele italiene şi sovietice. În sfârşit, justiţia poate restaura legea şi ordinea în ţara noastră nefericită.”

http://espresso.repubblica.it/dettaglio/maledetti-romeni/2071780/18 ( citeste editorialul de Umberto Eco)

Un actor italian care s-a dat drept român a fost agresat

Actorul italian Paolo Calabresi, care s-a prezentat drept cetăţean român şi a imitat accentul românesc într-un pub din Roma, jucând un rol în cadrul unei emisiuni de divertisment, a fost atacat cu un cuţit. Primarul Romei, Gianni Alemanno, a calificat incidentul drept un eveniment "foarte delicat

Actorul a jucat acest rol pentru emisiunea satirică "Le Iene", difuzată de postul de televiziune Italia 1, relatează agenţia de presă ASCA, preluată de NewsIn, fără a face precizări despre natura rănilor victimei.Primarul Romei, Gianni Alemanno, a calificat incidentul drept un eveniment "foarte delicat". "Trebuie să combatem toate formele de ilegalitate, găsind un echilibru între reactivitatea populaţiei, care este foarte puternică, şi capacitatea de a distinge întotdeauna între cine comite infracţiuni şi cine respectă regulile", a spus Alemanno.Primarul Romei avertizase şi în alte ocazii, după un val de infracţiuni comise de români în Italia, că orice generalizare este greşită, amintind că şi italienii sunt vinovaţi de numeroase agresiuni sexuale.Italia s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase incidente în care au fost implicaţi români, ca victime sau ca suspecţi.

Ministrul de externe: Situaţia din Italia "s-a mai calmat"

Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a afirmat luni, în cadrul întâlnirii cu membrii comisiilor de politică externă din Parlament, că situaţia din Italia, din evaluările ministerului, "s-a mai calmat".
"Pot să vă spun că, în acest moment, din evaluările noastre, situaţia s-a mai calmat. Se pare că seria de contacte bilaterale la nivel instituţional a reprezentat un semnal bun din această perspectivă. Urmărim cu atenţie mai ales modul în care va fi implementat noul cadru legislativ (…) Urmărim cu atenţie evoluţiile, cel puţin la nivelul retoricii publice, însă lucrurile s-au liniştit în mod semnificativ", a declarat ministrul român de externe, Cristian Diaconescu.
El a mai arătat că autorităţile române nu doresc un tratament preferenţial pentru românii din Italia, ci doar respectarea reglementărilor europene.
"Ceea ce cerem noi pentru cetăţenii români din afara graniţelor îşi are o bază clară şi concretă în valorile europene. Nu dorim un tratament special, nu dorim aspecte preferenţiale, dorim asigurarea climatului de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale", a mai spus Diaconescu.
El a mai afirmat că autorităţile române consideră că orice fel de incident regretabil individual nu poate fi extins prin consecinţele sale mediatice, politice sau de altă natură la o comunitate.
Totodată, Diaconescu şi-a exprimat convingerea că între România şi Italia există o relaţie politică excelentă şi că, în nicio formă, aspectele privind cooperarea infracţionalităţii nu sunt de natură să afecteze relaţiile interstatale.
"Orice interpretare nu face decât să amplifice artificial o situaţie care nu este de nivelul să ne poată genera îngrijorări de natură interstatală", a arătat ministrul român de externe.
Diaconescu a mai spus că a avut semnale îngrijorătoare cu privire la lipsa unor garanţii de securitate pentru românii din Italia, atât în ceea ce priveşte "lentoarea desfăşurării unor acte de urmărire penală atunci când românii au fost victime, cât şi în ceea ce priveşte reacţia faţă de unele gesture cu o rezonanţă publică foarte serioasă", dar a spus că "nu cade în capcana de a acuza autorităţile italiene".
Ca măsuri concrete ale autorităţilor române, Cristian Diaconescu a anunţat mărirea reţelei de consulate generale din Italia, înfiinţarea a opt agenţii consulare şi intenţia de deschidere a unor birouri consulare itinerante.

Nica: Sunt în contact cu Maroni

Ministrul de Interne, Dan Nica, a declarat, luni, în faţa Comisiilor pentru politică externă din Parlament, că este în legătură permanentă cu omologul său italian, Roberto Maroni, pentru a preîntâmpina neînţelegeri care, escaladate, pot să îi afecteze pe cetăţenii români sau italieni.
Ministrul de Interne a arătat că acţiunile de prevenire şi depistare a celor care comit acte ilegale vin în sprijinul oamenilor cinstiţi, el susţinând că 99,99 la sută dintre cetăţenii români care sunt Italia sunt "cetăţeni oneşti, care îşi văd de treabă".
El a precizat că, în această perioadă, a avut un contact permanent cu omologul său italian, Roberto Maroni, dar şi cu ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.
"Am legătură directă cu ministrul Maroni şi am stabilit ca ori de câte ori e nevoie să avem o comunicare personală, directă şi imediată pentru a preîntâmpina orice fel de neînţelegeri care pot, prin escaladarea lor, să afecteze cetăţenii români sau cetăţenii italieni", a asigurat ministrul de Interne.
Nica a dat asigurări că Poliţia Română colaborează foarte bine cu Poliţia Italiană, precizând că, săptămâna aceasta, o delegaţie a Ministerului de Interne va pleca în Italia pentru a discuta cu autorităţile din această ţară despre suplimentarea numărului de poliţişti români care vor fi trimişi în peninsulă.
El şi-a anunţat intenţia de a invita în România trei prefecţi din zone cu populaţie românească semnificativă, respectiv Roma, Napoli şi Milano pentru a vedea "cum e în acestă ţară", el opinând că "o parte din imaginea deformată care s-a creat se datorează necunoaşterii".
Un decret lege privind măsuri urgente în domeniul siguranţei publice împotriva violenţei sexuale şi a actelor de persecutare a fost adoptat şi a intrat în vigoare, la finele lunii februarie, în Italia. Actul normativ include prevederi de înăsprire a pedepselor pentru infracţiunile de violenţă sexuală. Astfel, sunt modificate dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedură penală italiană, dispoziţiile legii privind regimul de detenţie şi dispoziţii din materia imigrării şi a condiţiei străinului.